Too late?

Te-ai gandit vreodata cate facem din iubire? De la bucurie la tristete, de la implinire la dezamagire, de la rasete la plansete..trecem prin toate astea fara sa ne pese (oarecum), fiind atat de concentrate pentru a gasii happy end-ul nu suntem atente la detalii care dau contur unei alegeri corecte..Cautam fericirile imposibile, ratandu-le pe cele posible..

alt circ: marile muzee ale lumii

Cei de la Adevarul s-au gandit ca nu era de ajuns circul cu "100 de carti pe care trebuie sa le ai" -pe care oricum nu reusesti sa le detii decat daca te stii cu vanzatoarea sau daca bajbai diminetile pe la toate tarabele injurand vanzatoarele si blestemandu-ti soarta - asa ca s-au apucat de o alta minune: Marile muzee ale lumii. Bun si asta, nu-i asa? 8-|

One missed call

E un film ce tocmai l-am terminat de vazut. Sincer mi-a placut foarte mult, adica eu una sunt genul care daca nu ma atrage cel putin 40-50% coperta dau pagina, si ma asteptam sa fie un film de proasta calitate cu aliens si prostii de genul, fiindca sa fim sinceri acum au aparut foarte multe filme care se cred "horror" desi nu se incadreaza deloc in acest gen. Cum am spus, filmul m-a impresionat, este un film horror destul de reusit, nu se incadreaza in topurile horror dar trebuie sa-l vedeti..
Beth Raymond (Shannyn Sossamon) este traumatizata de soarta a doua prietene care au murit la doua zile una dupa alta. Cel mai infricosator lucru este ca cele doua au murit dupa ce au primit mesaje de groaza pe telefonul mobil - de fapt, inregistrari terifiante ale ultimelor lor momente de viata. Desi mesajele au fost primite cu cateva zile inainte, moartea lor s-a petrecut exact atunci si asa cum fusese prezis in mesaje.
Eu una am avut momente in care ma uitam in stanga sau in dreapta, chiar si in spate, de frica..Nu stiti ce pierdeti daca nu il vizionalizati cat de curand..Am cautat rington-ul acela, dar nu l-am gasit, oricum cred ca m-ar trece fiori cand l-as auzii din nou..Vizionare placuta!

Cumparand CD-uri..

Se spune ca era odata un baiat nascut cu o grava maladie. O maladie pentru care nu exista un leac. Avea acum 17 ani, dar putea muri in orice moment. Traia in casa lui, sub asistenta permanenta a mamei... Obosit de stat in casa, a decis sa iasa macar o data.
Mergand prin cartier, se uita pe la magazine. Trecand pe langa un magazin de muzica, privi prin vitrina si observa prezenta unei tinere fete, de varsta lui. A fost dragoste la prima vedere.
Deschise usa si intra, privind la nimic altceva decat la fata. Apropiindu-se incet, sosi la tejgheaua. Ea il privi si ii spuse surazand: "Pot sa te ajut?" In timpul acesta el gandea ca acela era cel mai frumos zambet pe care l-a vazut in viata sa. Simtea impulsul de a o saruta. Balbaindu-se ii spuse:
"Da..., hmmmmm...ummmmmm". Mi-ar placea sa cumpar un CD". Fara sa se gandeasca, prinde primul CD pe care il vede si ii da banii. "Vrei sa ti-l impachetez?" - intreaba fata zambind din nou. El ii raspunse ca da. Incetisor, ea merse in magazie si se intoarse cu pachetul si i-l da baiatului. El il ia si iese din magazin...
Se intoarse acasa si din acea zi, mergea la acel magazin everyday sa cumpere un CD. Fata il impacheta mereu, iar el se intorcea acasa si il baga in sertar. El era prea timid pentru a o invita in oras si de cate ori incerca, nu reusea niciodata.
Mama lui, afland de aceasta situatie, il incuraja sa incerce... Asadar in ziua urmatoare el isi lua curaj si se duse la magazin. Ca in toate celelalte zile isi cumpara un CD si ca intotdeauna ea il impacheta. El a luat CD-ul si in momentul in care fata era distrata, a pus repede o foaie cu numarul lui de telefon pe tejghea, apoi a iesit in fuga din magazin.
-"Dringggggggg"- Mama lui raspunde la telefon: "Alo?" Era fata ce intreba de fiul ei. Mama indurerata a inceput sa planga in timp ce zicea: "Nu stii?!?!?!?...a murit ieri". A fost o tacere indelungata intrerupta de plansul mamei. Mai tarziu mama a intrat in camera fiului pentru a si-l aminti. Decise sa inceapa sa se uite prin lucrurile lui. Deschise sertarul si cu mare suprindere gasise un munte de CD-uri impachetate. Nu era nici macar unul deschis. A cuprins-o curiozitatea, a luat un CD si s-a asezat pe pat, uitandu-se. In pachetul de plastic a gasit un bilet. Scria doar atat: "Esti frumos! Ai vrea sa iesi cu mine?? Te iubesc...Sofia." Mama emotionata deschise si alte CD uri si gasise si alte bilete; pe toate scria acelasi lucru.

MORALA: Asta e viata .Nu astepta prea mult pentru a-i spune cuiva special ceea ce simti. Spune-i astazi. Maine s-ar putea sa fie prea tarziu.

No, thanks!

Da. Stiu ca a fost deja organizata actiunea Ora Pamantului de aceea am si scris tocmai acum. Asa cum n-am nevoie de o manisfestare gen Valentine's ca sa-mi arat sentimentele, nu am nevoie nici de Ora Pamantului ca sa ma sensibilizeze -vai Doamne-. Ce schimbari asa mari se produc doar pentru ca ma uit -in intuneric- pe pereti, observand cum se usuca vopseaua? Doar pentru ca e trendy sa ecologizezi, no girl?

What 's the point?

Da. Stiu ca a trecut Pastele lui 2010 si le multumesc (si) pe aceasta cale celor care mi-au trimis un gand bun, o urare sau -de ce nu- o poezioara haioasa. Partea trista abia acum incepe. De ce, daca tot faceti un lucru bun, nu puteti fi si originali? E de-a dreptul stupid sa primesc acelasi mesaj de la cel putin trei persoane diferite. Stiu ca sunteti bine intentionati, dar -de dragul sarbatorii (sau a ce vreti voi)- incercati sa scrieti cele cateva cuvinte din mintea/sufletul vostru. Altfel totul devine un automatism golit se sens. Iar gestul nu-si mai are rostul. NU?